de Eugène Ionesco

DELIR IN DOI

DELIR IN DOI

de Eugène Ionesco

Regia şi scenografia: Mihaela Panainte
Distribuţia: Ea – Maria Hibovski, El – Emanuel Petran
Costume: Székely Cecilia Anna

Textul ionescian este interpretat in acest spectacol in sensul in care conflictele din cuplu reprezinta sursa razboiului lumii. Astfel, intelegerea sau neintelegerea lumii exterioare vine din interior, din perceptia fiecaruia. Viata cuplului se petrece intr-un spatiu izolat, in care cei doi percep totusi foarte multe actiuni (razboi, pace), fara a participa efectiv la ele. Limitele dintre evenimentele reale si imaginatie devin greu de diferentiat. Jocul actorilor, scenografia si costumele sunt tratate intr-o maniera minimalista. Izolarea cuplului face ca cei doi sa inventeze o lume proprie, populata de personaje despre care nu se stie precis daca sunt reale sau ireale. Acestea sunt exprimate in spectacol cu ajutorul unor masti de factura dadaista. Textul nu propune un sfarsit, cei doi ramanand captivi propriei perceptii.

MIHAELA PANAINTERegizor

Într-un an aniversar, 100 de ani de la naşterea lui Eugen Ionescu (13 noiembrie 1909 – 1994), alegerea piesei “Delir în doi” s-a dovedit a fi inspirată. “Delir în doi” este debutul în viaţa artistică clujeană a Teatrului Sala Mică, teatru condus de Mihaela Panainte, scenă care ne dorim să fie una activă, atractivă prin programe şi proiecte, prin titluri propuse, prin actori invitaţi, scenografi, designeri, compozitori,…. Sînt ferm convins că Teatrul Sala Mică ne va oferi plăcute surprize artistice, că vom avea parte de spectacole bune şi foarte bune, că în timp, va deveni acea scenă teatrală căutată, dorită, o constantă în viaţa noastră culturală. “Delir în doi”, piesă scrisă în 1967, priveşte viaţa de cuplu, temă tipic ionesciană putem spune. El şi Ea, Adam şi Eva am mai putea spune, cuplu într-un “război” permanent, existenţial înainte de toate. Împart aceeaşi existenţă banală de 17 ani, 17 ani de reproşuri şi scandaluri, ]7 ani de tot atîtea despărţiri şi regăsiri. Trăiesc la limita suficienţei, izolat, săraci material şi spiritual. Trăiesc într-o lume a lor, banală, lipsită de viitor. Regia şi scenografia Mihaelei Panainte – om de teatru talentat şi original – costumele realizate de Szekely Cecilia Anna şi interpretarea – Maria Hibovschi şi Emanuel Petran – evidenţiază eşecul, ratarea, pierderea identităţii şi-a personalităţii, universul limitat în care cei doi îşi duc existenţa.
Maria Hibovschi este actriţa Teatrului Tandem din Piatra Neamţ. A obţinut Premiul Special al Juriului pentru interpretare – “Omul – pubelă sau Teatrul descompus” de Matei Vişniec (2007), respectiv Premiul de popularitate pentru rolul din “Sperietoarea” în 2006. Are o interpretare de văzut în “Povestea Poveştilor” de Mircea Nedelciu. Emanuel Petran este actorul Naţionalului clujean. Am mai avut ocazia să scriu despre arta lui interpretativă, o fac din nou cu aceeaşi bucurie, o fac deoarece Emanuel Petran este cu fiecare apariţie, convingător. Stau mărturie şi rolurile din “Bolnavul închipuit” (regia Sanda Manu), “Regele Lear” în regia lui Tompa Gabor, “Gaiţele” în regia lui Gelu Badea, “Livada de vişini. O continuare” în regia lui Nic Ularu,…
Pentru Mihaela Panainte, înfiinţarea Teatrului Sala Mică este o provocare, un pariu cîştigat pot spune. Mă gîndesc la faptul că Teatrul Sala Mică a debutat în viaţa noastră artistică sub cele mai favorabile auspicii : public, interes, piesă, actori, audienţă,… Mihaela Panainte este regizorul care merită toată atenţia. Am semnalat acest lucru încă de la punerea în scenă a operei “Cavaleria rusticana”, o abordare inedită, şocantă, controversată. I-am admirat atunci curajul şi originalitatea. Le regăsesc şi în acest Teatru Sala Mică, scenă pe care, repet, o doresc activă şi atrăgătoare în continuare şi ale cărei producţii le aştept şi le aşteptăm cu interes.

DEMOSTENE ŞOFRONFaclia de Cluj

© Copyright - Teatrul Tandem